În ultimii ani, puține ingrediente cosmetice au fost atât de controversate precum parabenii. Etichetele „paraben-free” au devenit un argument puternic de marketing, iar mulți consumatori au ajuns să creadă că prezența parabenilor într-un produs este un motiv suficient pentru a-l evita.
Dar cât de bine este susținută această reputație de dovezile științifice?
Ce sunt parabenii?
Parabenii sunt o familie de conservanți utilizați de mai mult de 100 ani (din anul 1920) în cosmetice, produse farmaceutice și chiar în unele alimente. Rolul lor este unul esențial: împiedică dezvoltarea bacteriilor, mucegaiurilor și fungilor care pot contamina produsele cosmetice.
De fiecare dată când deschidem un borcan/recipient cu un produs cosmetic sau folosim un produs care ia contact cu aerul și/sau pe care il prelevam cu degetele, microorganismele pot ajunge în interior. Fără un sistem eficient de conservare, acestea se pot multiplica chiar dacă produsul arată și miroase perfect normal.
Printre cei mai utilizați parabeni se numără metilparaben, etilparaben, propilparaben și butilparaben. Ei sunt eficienți în concentrații foarte mici, sunt stabili, ieftini și printre cei mai siguri conservanți.cosmetici trecand cu brio proba timpului, fiind folositi in cosmetice de mai mult de un secol. De aceea 85% dintre produsele cosmetice sunt conservate cu parabeni.
Cum au ajuns parabenii să fie considerați periculoși?
Reputația negativă a parabenilor provine în principal din interpretarea greșită a două studii foarte mediatizate.
Primul, publicat în 1998, a arătat că unii parabeni pot activa receptorii estrogenici. Acest rezultat a fost rapid interpretat ca dovadă că parabenii ar putea influența hormonii estrogenici. Totuși, imaginea completă este mult mai nuanțată.
În același studiu s-a observat că această activitate estrogenică este extrem de slabă. De exemplu, butilparabenul a fost de aproximativ 10.000 până la 100.000 de ori mai puțin activ decât estrogenul natural (estradiol), iar metilparabenul a fost și mai slab (de milioane de ori mai slab). În plus, multe dintre experimente au fost realizate pe culturi celulare sau pe șobolani cărora substanțele le-au fost injectate, condiții care nu reflectă modul în care folosim produsele cosmetice în viața de zi cu zi. Un principiu fundamental al toxicologiei precizeaza ca prezența unui efect într-un experiment in laborator, pe culture celulare nu înseamnă automat că acel efect apare și în condițiile reale de utilizare.
Studiul Darbre este cel care a declanșat panica privind cancerul de sân
Grupul Darbre a publicat in anul 2004 un studiu care a identificat urme de parabeni în țesuturi provenite din tumori mamare. Acesta este probabil studiul care a influențat cel mai mult percepția publicului. Problema este că studiul nu demonstra că parabenii au provocat cancerul.
Cercetarea pentru acest studiu controversat avea mai multe limitări importante. Nu exista un grup de control cu țesut mamar sănătos pentru comparație, (asa cum e normal in orice studiu stiintific serios), de asemenea au existat suspiciuni de contaminare a probelor iar simpla identificare a unei substanțe într-un țesut nu demonstrează că aceasta este cauza bolii.
Ulterior (dupa 6 luni), chiar autorii studiului au precizat că prezența parabenilor în țesut nu reprezintă dovada unei relații de cauzalitate. Din păcate, această clarificare nu a beneficiat de aceeași atenție mediatică precum studiul initial si drept urmare panica nejustificata, fara fundament stiintific a ramas in randul populatiei si in ziua de azi
Există dovezi că parabenii provoacă cancer?
In prezent nu există dovezi directe că utilizarea normală a produselor cosmetice care conțin parabeni provoacă cancer de sân.
De-a lungul anilor, numeroase autorități de reglementare (precum SCCS:European Commission Scientific Committee on Consumer Safety, National Cancer Institute, US Food and Drug Administration, Cosmetic Ingredient Review) au analizat toate datele disponibile și au ajuns la concluzia că utilizarea parabenilor în limitele aprobate este sigură. Comisia UE (care, contrar tuturor zvonurilor de pe internet, nu a interzis parabenii) a limitat suma de propilparaben și butilparaben din produse la 0,19% și a interzis utilizarea lor în produsele fără clătire destinate copiilor sub 3 ani. A interzis complet utilizarea izopropil-, izobutil-, pentil-, fenil- și benzilparabenilor nu din cauza dovezilor de toxicitate ci din cauza lipsei de date. Limitele de 0,4% pentru metilparaben și etilparaben și 0,8% total pentru toți parabenii au rămas neschimbate din anul 2000, acestia doi fiind cei mai siguri si mai utilizati parabeni in produsele cosmetice.
Dacă ar fi existat dovezi solide privind un risc real pentru consumatori, legislația ar fi fost modificată în consecință.
Parabenii sunt perturbatori endocrini?
Parabenii au activitate estrogenică, doar că această activitate este extrem de redusă și trebuie analizată în contextul expunerii reale. În toxicologie contează întotdeauna doza.
Un efect observat la concentrații foarte mari sau în experimente pe celule nu poate fi extrapolat automat la cantitățile foarte mici utilizate în produsele cosmetice.
Alimentația noastră conține fitoestrogeni, cum sunt cei din soia (genisteina), care au o activitate estrogenică mult mai mare decât parabenii (de 200 de ori mai potenta decat propilparabenul) și sunt consumați în cantități incomparabil mai mari. Cu toate acestea, consumul de soia nu este asociat cu un risc crescut de cancer mamar, dimpotriva s-a demonstrat in studii recente ca are chiar efect protector impotriva cancerului mamar.
Ce se întâmplă după aplicarea pe piele a unui produs cu parabeni?
Aplicarea unui produs cosmetic pe piele este foarte diferită de injectarea unei substanțe în organism.
Organismul metabolizează rapid parabenii, iar expunerea rezultată din utilizarea cosmeticelor este foarte redusă.
Exista un studiu în care voluntarii au aplicat timp de o săptămână o cremă care conținea 2% butilparaben — o concentrație mult mai mare decât cea întâlnită în mod obișnuit în produsele cosmetice. Chiar și în aceste condiții, cercetătorii nu au observat modificări pe termen scurt ale hormonilor sexuali sau tiroidieni.
Alternatativele la parabeni sunt mai bune?
Multe dintre alternativele folosite pentru a înlocui parabenii sunt, de fapt, mai problematice.
Unii conservanți alternativi au un potențial mai mare de a produce alergii sau iritații, iar alții sunt mai puțin eficienți și necesită concentrații mai mari pentru a oferi aceeași protecție împotriva microorganismelor. Parabenii sunt de departe cei mai puțin iritanti și alergizanti conservanți de pe piață, cu o incidență a alergiilor de 0,5-1,7% la persoanele testate pe o porțiune mică de piele din SUA și Europa. Pentru alți conservanți comuni, incidențele alegiilor sunt mult mai mari, de exemplu:
-Formaldehidă: 9% (SUA), 2-2,5% (EUR)
-Diazolidinil uree: 2,7-3,7% (SUA), 0,5-1,5% (EUR)
Imidazolidinil uree: 2% (SUA), 1% (EUR)
Cu alte cuvinte, înlocuirea parabenilor nu înseamnă automat obținerea unui produs mai sigur.
De ce conservanții sunt atât de importanți?
Un produs insuficient conservat poate reprezenta un risc real pentru sanitate.
Bacteriile, fungii și mucegaiurile pot contamina produsele cosmetice și pot provoca infecții, iritații sau degradarea ingredientelor active.
Din această perspectivă, existența unui sistem eficient de conservare este o măsură de protecție pentru consumator, nu un pericol. Uniunea Europeană nu a interzis toți parabenii, aceasta este o informatie eronata care circula online.
Metilparaben și etillparaben sunt în continuare autorizați în concentrațiile stabilite prin legislație, de max 0.4%. Pentru propilparaben și butilparaben există limite și restricții pentru anumite produse destinate copiilor mici. Alți parabeni mai puțin utilizați au fost eliminați deoarece nu existau suficiente date pentru evaluarea lor, nu pentru că s-ar fi demonstrat că sunt periculoși.
Concluzii
Parabenii sunt printre cei mai bine studiați conservanți utilizați în industria cosmetică. Dovezile actuale NU susțin că utilizarea lor în concentrațiile permise provoacă cancer sau alte efecte hormonale semnificative la oameni.
În schimb, conservarea eficientă a produselor cosmetice are un rol esențial în protejarea sănătății consumatorilor, iar multe dintre alternativele promovate ca fiind „mai curate” sau „mai naturale” nu sunt neapărat mai sigure, ci pot fi mai iritante sau chiar alergizante.
Poate cea mai importantă concluzie este că ingredientele cosmetice nu ar trebui evaluate după reputația lor din social media sau după mesajele de marketing, ci pe baza ansamblului dovezilor științifice disponibile iar in cazul parabenilor toate studiile confirma ca sunt conservanti siguri, fara riscuri pentru sanatate daca sunt utilizati in produsele cosmetice in concentratiile reglementate ca fiind sigure pentru uz uman.
Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0041008X98985441?via%3Dihub
https://analyticalsciencejournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/jat.958
https://health.ec.europa.eu/document/download/db28a1b7-e2d6-409d-9adb-93d2efa22b71_en
