Acneea la adulți este o afecțiune dermatologică frecventă, care afectează atât femeile cât și bărbații și care poate persista sau reapărea după vârsta adolescenței. Deși este adesea asociată cu pubertatea, acneea adultă are cauze distincte și necesită o abordare terapeutică specifică. In acest articol voi prezenta factorii de risc și opțiunile de tratament bazate pe dovezi științifice, pentru a oferi o înțelegere cat mai buna a acestei afecțiuni și a modului de gestionare eficientă a acesteia.

 Ma voi referi mai in detaliu la cauzele legate de dieta, ce alimente sunt incriminate, studiile din spatele acestor concluzii care sustin relatia dintre consumul anumitor produse alimentare si acnee si la tratamentul topic in gestionarea acneei, tratament ce functioneaza cu adevarat.

I. Cauzele apariției acneei la adulți

I.1. Factori hormonali

Fluctuațiile hormonale sunt o cauză principală a acneei adulte, în special la femei. Aceste fluctuații pot apărea în diverse etape ale vieții, cum ar fi:

I.1.1. Menstruația: modificările hormonale asociate ciclului menstrual pot stimula glandele sebacee, ducând la apariția leziunilor acneice.

I.1.2. Sarcina: schimbările hormonale din timpul sarcinii pot influența producția de sebum și pot contribui la dezvoltarea acneei.

I.1.3. Sindromul ovarului polichistic (SOP): această afecțiune endocrină poate duce la un dezechilibru hormonal, favorizând apariția acneei.

I.2. Factori genetici

Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea acneei. Dacă unul sau ambii părinți au avut acnee, riscul de a dezvolta această afecțiune este crescut.

I.3.Factori microbiologici

Bacteria Cutibacterium acnes (anterior Propionibacterium acnes) joacă un rol crucial în patogeneza acneei. Aceasta proliferează în foliculii sebacei, contribuind la inflamație și la formarea leziunilor acneice.

I.4. Factori de mediu și stil de viață

I.4.1 Stresul: Stresul cronic poate activa glandele sebacee, ducând la o producție crescută de sebum și la apariția acneei.

I.4.2 Produse cosmetice: Utilizarea produselor de îngrijire a pielii care conțin ingrediente comedogene poate contribui la blocarea porilor și la dezvoltarea acneei.

I.4.3 Alimentația: Consumul excesiv de alimente cu indice glicemic ridicat (precum zahărul și carbohidrații rafinați) si de produse lactate poate influența apariția acneei.

Un articol-cheie pe tema asta este „Diet and acne: A systematic review” (Meixiong, Ricco, Vasavda, Ho, et al., 2022), care studiaza indicele glicemic (IG) și consumul de produse lactate în relație cu apariția și severitatea acneei.

Concluziile studiului:

Dietă cu IG mare / încărcătură glicemică crescută: există o asociere semnificativă între alimentația bogată în carbohidrați cu IG mare/încărcătură glicemică mare și un risc crescut de apariție și severitate a acneei.

Produse lactate: relația este mai puțin clară și pare să depindă de factori precum sexul, etnia, obiceiurile alimentare regionale, tipul de produs lactat (lapte integral, degresat, iaurt, etc.). În anumite populații cu dietă occidentală, un consum crescut de lactate a fost asociat cu acneea.

Alte alimente: ciocolata, băuturile zaharoase, sucurile cu zahăr, alimentele procesate cu zahăr adăugat au fost investigate, dar dovezile sunt mai puțin consistente. Studiile sugerează că alimente bogate în omega-3, fibre, antioxidanți pot avea un efect protector.

Studiul NutriNet-Santé (Franța): a raportat o asociere între consumul de lapte și acnee în rândul adulților, precum și între consumul de alimente grase și zaharoase. Acest studiu este observațional, deci nu poate demonstra cauzalitatea.

Studiile sugerează câteva mecanisme prin care dieta poate influența apariția acneei:

Insulina și IGF-1 (Insulin-Like Growth Factor 1)
Dietele cu carbohidrați cu IG mare provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei. Insulina poate stimula producția de sebum și proliferarea sebocitelor. IGF-1 crește ca răspuns la insulină și poate avea efecte androgenice și proinflamatorii.

Stimularea hormonilor androgeni și scăderea SHBG (Sex Hormone-Binding Globulin)
Un nivel crescut de insulină poate reduce SHBG, ceea ce înseamnă mai mult androgen liber, ce stimulează glandele sebacee.

Inflamația
Alimentele cu IG mare, produsele lactate și alimentele procesate pot promova inflamația sistemică, ceea ce poate agrava leziunile acneice. De asemenea, acizii grași omega-3 vs omega-6 au rol în echilibrul inflamator.

Componente din lactate

Laptele conține hormoni naturali (precum IGF-1, hormoni de creștere ai vacii) și precursorii hormonilor androgeni. Laptele degresat și cel semidegresat au fost uneori asociate mai mult cu acneea decât laptele integral.

Ce alimente par să ajute sau să aibă efect protector?

-dieta cu indice glicemic scăzut: mai multe studii au arătat că reducerea carbohidraților cu IG mare duce la scăderea numărului de leziuni acneice.

-alimente bogate în omega-3 (ex. pește gras, unele semințe și nuci) pot reduce inflamația.

-fibre alimentare și antioxidanții: consumul unor legume, fructe bogate în antioxidanți, poate modula răspunsul inflamator și impactul glicemic.

Limitări ale studiilor și ce nu e cert

Majoritatea studiilor sunt observaționale. Ele pot găsi asocieri, dar nu dovedesc cauzalitatea. E posibil ca alti factori să fie implicați incluzând genetica, produsele folosite pe piele, stresul, somnul, altele.

Diverse populații au obiceiuri alimentare diferite, niveluri diferite de consum de lactate care pot influența rezultatele. De asemenea subiectivitatea evaluărilor (chestionare alimentare, auto-raportare) pot duce la erori.

Nu există până acum (în majoritatea literaturii) studii clinice mari, randomizate, pe adulți, care să arate cu certitudine că eliminarea unui aliment specific vindecă acneea. Se vede mai degrabă ameliorare, reducere a severității.

Recomandări practice (bazate pe dovezi:

-reduceți alimentele cu indice glicemic mare / încărcătură glicemică mare

-evitați pâinea albă, dulciurile, prăjiturile, sucurile, produsele procesate bogate în zaharuri adăugate.

-inlocuiți cu cereale integrale, legume, fructe, carbohidrați complecși.

-evaluați consumul de lactate

Puteți încerca să reduceți laptele sau să testați dacă anumite tipuri de lactate (lapte degresat vs lapte integral, iaurt vs brânzeturi) produc reacții la nivelul pielii.

Unele persoane pot tolera iaurtul sau lactatele fermentate mai bine, datorită probiotice-lor.

-includeți alimente antiinflamatorii și bogate în omega-3

Pește gras (somon, macrou), semințe de in, chia, nuci, alimente cu acizi grași omega-3 pot să ajute la modularea inflamației.

-atenție la echilibru alimentar și caloric

Se recomanda menținerea unei greutăți corporale sănătoase, evitarea exceselor calorice care pot preveni rezistența la insulină.

-monitorizare individuală

Deoarece răspunsul la dietă pare să fie foarte individual, un jurnal alimentar poate fi util ( se noteaza in jurnal dupa ce alimente apar episoade de acnee)

Se recomanda consultarea unui nutriționist sau dermatolog pentru ajustări personalizate, mai ales dacă există și alte condiții medicale (ex. SOP, diabet, intoleranțe alimentare).

Concluzii referitor la relatia dintre dieta si acnee

Există dovezi solide că dietele cu indice glicemic ridicat și încărcătură glicemică mare contribuie la agravarea acneei.

Lactatele sunt posibil implicate, dar efectul variază în funcție de tipul de produs, populație, obiceiuri alimentare și alți factori individuali.

Alimentația poate fi foarte importanta în tratamentul acneei, dar nu un substitut al tratamentelor medicale eficiente (ex retinoizi). Sunt necesare studii suplimentare, mai riguroase, pentru a clarifica multe din aceste relații.

II. Tratamentul acneei la adulți

II 1.Tratament topic

Tratamentul topic reprezintă prima linie de abordare în gestionarea acneei ușoare până la moderată. Acesta include o varietate de agenți farmacologici care acționează prin mecanisme diferite pentru a reduce inflamația, a preveni obstrucția foliculară și a combate proliferarea bacteriană.

II.1.1 Peroxidul de benzoil

Mecanism de acțiune: Acționează ca un agent oxidant, reducând numărul bacteriilor Cutibacterium acnes și având efecte antiinflamatorii.

Mod de utilizare: Se aplică pe pielea curată și uscată, de obicei o dată pe zi, preferabil seara. Se recomandă începerea cu concentrații mici (2,5%) pentru a evalua toleranța pielii. Sunt studii care arata faptul ca folosirea concentratiilor mai mari ( 5, respectiv 10%), nu ar aduce beneficii suplimentare, ci doar mai multa iritatie si uscaciune a pielii. Datorita efectului decolorant pe tesaturi, se prefera folosirea acestuia in cleansere si mai putin in produse de tip “leave in”.

Frecvența aplicării: Inițial, o dată pe zi; în funcție de toleranță, poate fi crescută la două ori pe zi.

Reacții adverse: Iritație locală, uscăciune, înroșire. Pentru a minimiza aceste efecte, se recomandă utilizarea unui hidratant non-comedogenic și evitarea expunerii prelungite la soare.

Precauții: Evitați contactul cu părul și țesăturile, deoarece peroxidul de benzoil poate decolora materialele. De asemenea peroxidul de benzoil poate inactiva multe active cosmetice printre care si tretinoinul.

II.1.2.Retinoizi topici (Tretinoin, Adapalen, Tazaroten)

Mecanism de acțiune: Normalizarea keratinizării foliculare, prevenirea formării comedoanelor și reducerea inflamației.

Mod de utilizare: Se aplică pe pielea curată și uscată, de obicei seara. Se recomandă începerea cu cele mai mici concentratii, cu 2 maxim 3 aplicatii pe săptămână, crescând treptat frecvența în funcție de toleranță.

Reacții adverse: Iritație locală, uscăciune, descuamare, fotosensibilitate. Pentru a reduce aceste efecte, se recomandă utilizarea unui hidratant și aplicarea unui protector solar cu spectru larg.

Precauții: Evitați utilizarea concomitentă cu peroxidul de benzoil, deoarece poate reduce eficacitatea ambelor substanțe.

 Tretinoin (Retinoic Acid)

Eficiență: Tretinoin este considerat cel mai potent dintre retinoizii topici, având capacitatea de a reduce semnificativ numărul de comedoane și leziuni inflamatorii. Studiile au demonstrat că aplicarea sa zilnică poate duce la îmbunătățiri vizibile în 4–6 săptămâni de utilizare continuă.

Reacții adverse: Printre cele mai frecvente reacții adverse se numără iritația locală, înroșirea, uscăciunea și descuamarea pielii. Aceste efecte pot fi mai pronunțate în primele săptămâni de tratament. De asemenea, există un risc crescut de fotosensibilitate, motiv pentru care este esențială utilizarea zilnică a unui protector solar cu spectru larg.

Precauții: Se recomandă evitarea utilizării în timpul sarcinii și alăptării, deoarece există riscuri potențiale pentru făt și sugar. De asemenea, este important să se evite aplicarea în zonele cu piele sensibilă sau cu leziuni existente.

Interacțiuni: Tretinoin poate interacționa cu alte medicamente topice, cum ar fi peroxidul de benzoil, reducând eficiența ambelor. De asemenea, utilizarea concomitentă cu produse care conțin alcool sau substanțe iritante poate spori riscul de reacții adverse.

Adapalen (Differin)

Eficiență: Adapalen este un retinoid de generație a treia, cu o structură chimică diferită, ceea ce îi conferă o stabilitate mai mare și o tolerabilitate îmbunătățită. Este eficient în reducerea comedoanelor și leziunilor inflamatorii, având un debut de acțiune mai rapid comparativ cu tretinoinul.

Reacții adverse: Deși mai bine tolerat, adapalenul poate provoca iritații, uscăciune și înroșire, mai ales în primele săptămâni de tratament. Totuși, aceste efecte sunt, în general, mai puțin intense decât cele asociate cu tretinoinul.

Precauții: Utilizarea în timpul sarcinii este contraindicată, iar aplicarea trebuie evitată pe pielea cu leziuni sau iritații.

Interacțiuni: Adapalenul nu are interacțiuni cu alte substanțe. Totuși, utilizarea concomitentă cu produse care conțin alcool sau substanțe iritante poate spori riscul de reacții adverse.

Tazaroten (Tazorac)

Eficiență: Tazaroten este un retinoid de generație a treia cu o acțiune puternică asupra keratinocitelor și o eficiență crescută în reducerea leziunilor inflamatorii și a post-inflamatorii. Studiile au arătat că tazarotenul poate oferi îmbunătățiri semnificative în 4–6 săptămâni de utilizare continuă.

Reacții adverse: Datorită potenței sale, tazarotenul poate provoca iritații, înroșire și uscăciune mai intense decât alte retinoide. De asemenea, există un risc crescut de fotosensibilitate, motiv pentru care este esențială utilizarea zilnică a unui protector solar cu spectru larg.

Precauții: Utilizarea în timpul sarcinii este contraindicată. De asemenea, este important să se evite aplicarea în zonele cu piele sensibilă sau cu leziuni existente.

Interacțiuni: Tazarotenul poate interacționa cu alte medicamente topice, cum ar fi peroxidul de benzoil, reducând eficiența ambelor. De asemenea, utilizarea concomitentă cu produse care conțin alcool sau substanțe iritante poate spori riscul de reacții adverse.

Recomandări generale pentru utilizarea retinoizilor topici

Aplicare: Se recomandă aplicarea unui strat subțire de retinoid pe pielea curată și uscată, de obicei seara, înainte de culcare.

Hidratare: Utilizarea unui hidratant non-comedogenic poate ajuta la reducerea iritațiilor și uscăciunii.

Protecție solară: Aplicarea zilnică a unui protector solar cu spectru larg este esențială pentru a preveni fotosensibilitatea.

Monitorizare: Este important să se monitorizeze reacțiile adverse și să se ajusteze tratamentul în funcție de toleranța individuală.

II.1.3. Clindamicina și alte antibiotice topice (Eritromicină)

Mecanism de acțiune: Inhibă sinteza proteică bacteriană, reducând numărul de bacterii C. acnes.

Mod de utilizare: Se aplică pe pielea curată și uscată, de obicei de două ori pe zi.

Frecvența aplicării: De două ori pe zi.

Reacții adverse: Iritație locală, uscăciune. Utilizarea prelungită poate duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene.

Precauții: Se recomandă utilizarea pe termen scurt și în combinație cu alte agenți anti-acneici pentru a preveni rezistența (destul de des il gasim asociat cu peroxidul de benzoil)

II.1.4. Acidul azelaic

Mecanism de acțiune: Proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii, reducerea producției de sebum și normalizarea keratinizării.

Mod de utilizare: Se aplică pe pielea curată și uscată, de obicei de două ori pe zi.

Frecvența aplicării: De două ori pe zi.

Reacții adverse: Iritație locală, înroșire. Este bine tolerat de majoritatea pacienților.

Precauții: Poate fi utilizat în timpul sarcinii și alăptării, dar se recomandă consultarea unui medic înainte de utilizare.

II.1.5. Acidul salicilic

Mecanism de acțiune: Exfoliant keratolitic, ajută la desfundarea porilor (previne keratinizarea infundibulara) și reducerea inflamație

Mod de utilizare: Se aplică pe pielea curată și uscată, de obicei o dată pe zi. Se recomandă începerea cu concentrații mai mici (0,5–2%) pentru a evalua toleranța pielii.

Frecvența aplicării: Inițial, o dată pe zi; în funcție de toleranță, poate fi crescută la două ori pe zi.

Reacții adverse: Iritație locală, uscăciune. Pentru a minimiza aceste efecte, se recomandă utilizarea unui hidratant non-comedogenic.

Precauții: Poate provoca fotosensibilitate; se recomandă utilizarea unui protector solar cu spectru larg.

II.2. Tratament sistemic

Antibiotice orale: Tetraciclinele, precum doxiciclina și minociclina, sunt utilizate în cazurile de acnee moderată până la severă, având efecte antibacteriene și antiinflamatorii. Aceste tratamente se limiteaza la perioade scurte de timp pentru a preveni rezistenta la antibiotice.

Izotretinoin: Este indicat în cazurile de acnee severă sau rezistentă la alte tratamente. Acesta reduce semnificativ dimensiunea glandelor sebacee și producția de sebum.

Spironolactonă: Utilizată în special la femei, această medicație antiandrogenică poate reduce producția de sebum și inflamația asociată acneei.

Contraceptive orale: Anumite tipuri de contraceptive pot ajuta la reglarea nivelurilor hormonale și la reducerea acneei hormonale.

II.3.Tratamente fizice și proceduri dermatologice

II.3.1. Terapia cu lumină (IPL): Aceste terapii pot reduce inflamația și populația bacteriană C. acnes, având efecte benefice în tratamentul acneei.

II.3.2. Peelinguri chimice: Utilizate pentru a îmbunătăți textura pielii și a reduce leziunile acneice.

II.3.3. Microneedling: Poate stimula producția de colagen și poate ajuta la reducerea cicatricilor post-acnee.

III.Recomandări practice pentru gestionarea acneei

Igiena corectă a pielii: Spălarea feței de două ori pe zi cu un cleanser delicat poate ajuta la îndepărtarea excesului de sebum și impurităților.

Evitați manipularea leziunilor: Stoarcerea coșurilor poate duce la inflamație suplimentară și la formarea cicatricilor.

Utilizați produse non-comedogene: Alegeți produse de îngrijire a pielii și machiaj care nu blochează porii.

Adoptați un stil de viață sănătos: Gestionarea stresului, o alimentație echilibrată și un somn adecvat pot contribui la îmbunătățirea stării pielii.

IV.Concluzii:

Acneea la adulți este o afecțiune complexă, influențată de factori hormonali, genetici, de mediu și microbiologici. Tratamentul eficient al acesteia necesită o abordare personalizată, bazată pe severitatea și tipologia leziunilor, precum și pe caracteristicile individuale ale pacientului. Colaborarea cu un dermatolog este esențială in cazurile de acnee severa pentru identificarea celor mai potrivite opțiuni terapeutice și pentru monitorizarea evoluției tratamentului.

Bibliografie

1..https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acne/diagnosis-treatment/drc-20368048

2.Meixiong J, Ricco C, Vasavda C, Ho BK. Diet and acne: a systematic review. JAAD Int. 2022

3.Penso L, Touvier M, Deschasaux M, Szabo de Edelenyi F, Hercberg S, Ezzedine K, Sbidian E. Comportements alimentaires et acné à l’âge adulte : Résultats d’une étude transversale issue de la cohorte prospective NutriNet-Santé. JAMA Dermatol. 2020